"16:30.
trebuie oare eu sa ajung la el? sau mai stau?"
era intr.o cafenea destul de selecta. statea singura cam la trei metri de intrare,intr.un loc destinat fumatorilor ,la o masa de doua pesoane. fuma o tigara subtire,lunga cu actiunile specifice unei femei sofisticate,care isi calcula cu exactitate fiecare gest. acestea o defineau pe deplin. exact asa era ea. o femeie sofisticata. avea parul negru prins intr.un coc la spate cu o agrafa simpla,alba. se asorta perfect cu tinuta ei office: o camasa lila din satin , o fusta conica neagra deasupra taliei subtiri ,totul terminandu.se cu pantofii stiletto negri. la mana stanga purta un ceas argintiu elegant ,iar cea dreapta, cea in care isi tinea tigara,era pusa in valoare de o bratara delicata , din argint.
era cat se poate de clar pentru toata lumea: in fata aveau o femeie puternica, am putea crede chiar fatala ,daca n.ar fi fost hainele care sa.i de.a de gol adevarata profesie: director, PR, femeia-in-fruntea-tuturor.inspira teama. s.ar putea aseza cineva din acea cafenea micuta la masa cu o astfel de femeie? e nevoie de curaj? ce fel de curaj? ce curaj trebuie sa aiba un om pentru a se alatura unei asemenea femei? ce i.ar putea spune oare cineva?
"scuzati.ma doamna, se poate sa va intretin cu o poveste?"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Felicitari! imi place mult...am inceput sa citesc si odata ce am ajun la al doilea rand am uitat ca citesc ceea ce ai scris tu pentru ati spune parerea mea...parca pasajul acesta facea parte dintr-un intreg mult mai amplu...
PS: ai reusit sa sa duci cititorul(adica pe mine) in lumea creata de autor (adica de tine)...Bravo si mai astept poate o continuare!!!
Trimiteți un comentariu